Cea mai Frumoasă Scrisoare de Dragoste

Maria Tanase

Maria Tănase a cântat dumnezeiește 

Dintre toţi bărbaţii pe care i-a iubit Maria Tănase, grecul Clery Sachelarie, fost moșier și magistrat, cu 13 ani mai mare, i-a fost singurul soț din decembrie 1950 și până la moartea ei, pe 22 iunie 1963. “Când a pus ochii pe Maria, grecul scăpătase, era complet lefter… Fără să se sinchisească, şi-a dus viaţa pe lângă ea fără să facă nimic. Întocmind de regulă austriace şi martingale la curse, ospătându-se fără reţinere la Capşa, unde Maria rămânea nu o dată datoare costul prânzului…” și-l amintește Gaby Michailescu, în cartea “Maria cea fara de moarte”. Dar Maria l-a vrut și l-a iubit așa cum era. Lui i-a scris pe patul de moarte, lui i-a încredințat ultimele gânduri și rugăminți, lui i-a cerut iertare înainte de-a pleca așa cum și-a imaginat: “Cu racheta o să sui/ În tăria cerului/ Şi fac haltă de-ajustare/ Doar la cele două Care/ Eu mă urc în carul mic/ Şi c-un fir de borangic/ Trag cu mine la plimbare/ Tot tarafu-n Carul mare.”

Aceste rânduri au fost scrise cu puțin timp înainte de a trece dincolo de nori !
Scrisoarea adresată de Maria Tănase marii sale mari iubiri , grecul Clery Sachelarie  .

 Clery i-a fost soț din decembrie 1950 și până la sfărșitul vieții ,  22 iunie 1963. 

Îţi scriu acum, tătuţă, scrisoarea cea mai adevărată pe care am crezut vreodată că am s-o pot scrie. Te rog să mă ierţi de tot, dacă poţi, de tot ce ţi-am putut pricinui.

Caută-mă, caută mângâierile mele. Ele n-au murit şi niciodată să nu le socoteşti moarte. Caută-mi ochii. Ei nu te-au minţit niciodată. Caută-mi sufletul. Căci, dezlipit de carne, nu te va uita niciodată.

Prinde-mi din aer vorbele, căci nimeni nu le va recunoaşte. Culege-mi visele, pe care le-am croit lângă tine, şi împarte-le oamenilor, căci au fost curate şi rare. Te voi aştepta, tătuţă, oricât ţi-o place ţie să trăieşti. Voi găsi atâtea flori pe-acolo că nu ştiu dacă-mi va ajunge timpul, până vei veni, să ţi le cos, să fie cum am visat să-ţi fie viaţa. Eu am să plec, şi-ţi mulţumesc pentru viaţa noastră.

Iar vouă, cele 49 de frunze verzi din primavară și galbene în toamnă pe care mi-am plimbat anii, vă las câte o lacrimă de emoție : Adio, frunză verde, frunză galbenă, tu mă saltă, tu mă leagană…

These lines were written shortly before passing beyond the clouds!

The letter from Maria Tanase his great great love, Greek Clery Sachelarie.

 Clery her husband was from December 1950 until his death, June 22, 1963.

I write now, Tatut, truest letter that I ever thought that I can write it. Please forgive me for everything, if you can, everything I could inflict.

Find me, find my caresses. They did not die and never reckon them dead. Search my eyes. They have never lied to you. Find my soul. For cut out meat, he will not ever forget.

Catch my words in the air, for no one will recognize them. Gather my dreams, they've cut next to you and share them man, they were pure and rare. I'll wait, Tatut, however you like it a living. I find so many flowers there I do not know if I will get time till you come to your basket you, be as I dreamed to be your life. I have to go, and thank you for our lives.

And you, the 49 yellow green leaves in spring and autumn that I walked the years, you let one tear of emotion: Farewell, green leaf, leaf yellow me you jump, you swing me ...

Beautiful love letter 

Maria Tanase sang divinely .

The most beautiful love letter !  

Of all the men he loved Maria Tanase Greek Sachelarie Clery, former landowner and magistrate, 13 years older, was the only husband in December 1950 until her death on June 22, 1963. "When he laid eyes on Maria Greece impoverished, was completely broke ... without bothering, took his life by without doing anything. By drawing from Austrian rule and martingale racing, ospătându themselves without restraint to Capsa, where Maria was still owe no cost lunch once ... "remembers Gaby Michailescu in the book" Mary Immortal ". But Maria wanted him and loved him as he was. His wrote on his deathbed, his entrusted last thoughts and pleadings's asked forgiveness before he left as he imagined: "The rocket will go up / In the firmament of heaven / And do stop by-adjustment / only two Care / I get in the cart small / And a thread of silk c / I take a walk with me / All tarafu-n big Dipper. "